ploua marunt ...

Ploua marunt, un aer cladut adie dinspre valaea Polistoacei. Pornesc pe strada nou asfaltat inspre cabana Susai. In fata mea sunt doi tineri cu care am calatorit in acelasi tren dinspre Bucuresti. I-am remarcat cand am coborat in gara Predeal. Fara sa gandesc ca ar putea deveni parteneri de drum intr-o zona mai putin folosita de turisti. Ma grabesc sa-I ajung din urma pentru a face drumetia mai placuta.


- Buna ziua

- Salut, raspunde unul din tineri.

- Ziua buna, raspunde si celalat.

Doi oameni minunati, ce duc in spate imensi rucsaci, unul albastru si unl kaki. Un blond roscovan ce ajungea la umarul unui brunet cu ten alb. Amandoi aveau fetele zambitoare in ciuda picaturilor de ploaie ce se asternea pe tot ce se afla in jurul nostru.

- Urcati la cabana? Ii intreb eu.

- Da ramanem o noapte la cabana, raspunde brunetul.

- Tu tot la cabana mergi? Interveni blondul.

- Da reusiesc sa dau un raspuns destul de rapid.

- Sumar pregatit de munte ! ma apostrofat brunetul.

- Heee sunt un om al muntelui si nu mai sunt neprevazute.

Incep sa le povestesc despre mine, munte, cabane. Ploaia a inceput sa se inteteasca destul de puternic si se intuneca destul de repede. Cei doi tind sa se opreasca sub un brad.

- Incercati sa mai mergeti dupa curba de mai sus si gasiti doua bancute pe care sa stati jos, le spun in graba pasilor determinati de ruperea de nori.

- Cat de departe este? Intreba blondul.

- 100 de matri le raspund.

Ii simt in spatele meu alergand si ei. Pelerina pe care o purtam parca nu mai reusea sa opreasca ploaia. Un fior de rece ma curinde in tot corpul, prima ploaie de vara cred ca o pot numi.

Ma intorc si le fac semn catre cei doi busteni culcati sub un grup de brazi mari. Ei alearga inspre locul pe care l-am indicat.

- Nu te opresti si tu, poate dupa ce se mai opreste ploaia ne ajuti sa gasim si noi cabana, este intrebare care venea undeva din spatele meu.

Nu ezit si ma opresc pe loc, ma intorc spre ei, nici nu mai paseam pe un drum asfaltat si doar pe siroaiae de apa ce coborau destul de repede pe drum. Apa patrunse pana la piele de la genunchi in jos. Ghetutele sunt imbibate cu apa, pantalonii se mulau pe picioare si simteam picaturile de ploaie cum pocnesc pielea. Alerg prin ploaie, rucsacul meu il simteam mult mai greu iar punga ce o tineam in mana ma incurca destul de mul sa inaintez. Ajung la cei doi ce reusisera sa-si improvizeze un mic adapost in cat sa nu-I mai ploua.

- Intra langa noi, spuse brunetul.

Intru langa ei si constat ca spatiul este insuficient pentru toti 3. Si ii las pe ei doi sa stea in acel incropit adapost.

- Stai omule cu noi ca asa reusim sa ne incalzim toti continua brunetul.

- Nu avem cum nu este spatiu suficient, raspund eu.

Brunetul da pelerina de poaie la o parte si ma cheama langa el. Eu ii spun ca daca am reusi sa ne organizam mai bine cred ca reusim sa facem fata poii. Imi dau jos rucsacul si pelerina si le pun pe bustean. Vad peste paraias un loc mai ferit de ploaie sub un stejar. Alerg acolo si constat ca este o mica grota. Merg spre cei doi si il rog pe brunet sa meraga cu mine sa mutam un trunchi de copac spre a face un adapost mai mare pe firul apei. Scot cutitul si tai nuiele pe care le leg de bustean pentru a improviza un acoperis mai lung si totodata un paravan.

- Mai omule sa nu racesti, aud vocea brunetului.

- Stai linistit, nu este prima poaie care ma prinde si nu ar fi prima raceala din cauza ei.

Constat ca brunetul a prin ideea cu confectionatul acoperisului si se pricepe destul de bine, ii mai spun ce trebuie sa mai faca pe cand eu ma luptam cu 3 pietroaie pentru a construi o vatra de foc. Ploua destul de consistent si fara semne ca sar opri prea curand. Imposibil sa mai pleci pe aceasta vreme prin padure.

- Cred ca nu am facut cunostiinta ? aud vocea brunetului.

- Corect, eu sunt Mircea

- Eu Matei, ii vad o expresie placuta si plouata brunetului cand imi intinde mana spre a ne saluta.

Matei un tanar foarte dragut, trasaturile lui imi expun un rafinament si o anumita gratie, un par intretinut, o mustata suava ce nu a fost cred niciodata data jos. Mergem spre blond spre al lua cu noi si a finaliza adapostul. Aici gasim o mogldeata ce vibra in ploaie. Matei da pelerina la poaie si il vede pe prietenul lui tremurand de frig si cred ca si usor panicat.

Mergem la noul adapost. Eu dau telefon prietenului meu cabanierul si ii spun pe unde sunt si ca imediat ce sta ploaia urc alaturi de cei doi tineri care aveau cazare la el.

- Pe prietenul meu il cheama Rares, spuse Matei cu o voce istovita.

Nu stau prea mult pe ganduri, iau toate pelerinele si amenajez un cort in toata regula. Merg pe albia praiasului si caut radacini ce nu au fost expuse ploii pentru a porni un foc. Merg ceva si gasesc cateva lemne bune le pun untr-o punguta si merg la cei doi. Cu greu reusesc sa pornesc focul. Imi dau hainele jos si incep sa le pun pe agatate prin radacini.

- Matei cred ca si voi trebuie sa procedati la fel.

- Mircea tie nu iti este frig de stai numai in short, exclama brunetul.

- Nu am ce face dar uite imi scot o camasa din rucsac si o pun pe mine, dar prefer intai sa ma usuc putin.

Inainte de a scoate camasa ies afara sa mai aduc lemne pentru a fi mai aproape de noi. Il vad pe Rares iesind si el afara la bustul gol.

- Ce faci Rares, te-ai incalzit?

- Nu, dar trebuie sa ma usurez si in plus trebuie sa fi si tu ajutat.

- Stai linistit ca ma descurc, du-te si zburda

Fac un morman adevarat de lemne, cred suficient sa stam o saptamana in acest loc. Termin de carat si imi dau jos incaltamintea, o spal la paraias. Il simt pe Matei langa mine si face acelasi lucru. Ii simt caldura trupului emanata si simt aburii cum ies din corpul lui. Poua bine si de abia mai distingem silueta copacilor de peste rau. Un aer rece, umed si plin de parfumul lui Matei. Apare si Rares.

- Voi nu aveti ce face? Ingana Rares intrand in adapost, scoate capul afara si : Este minunat aici sa facut cald.

- Perfect, ii raspund si ma indrept spre el. Te rog mult baga tu ghetele si da-mi pantalonii sa-I spal putin ca sunt plin de noroi.

Cand ma intorc sunt surprins de Matei care era gol pusca si se spala pe cele.

- Hei omule ce faci? Crezi ca si aceea zona trebuie udata?

- Da imi raspunde cu un zambete lung si plin de fericire. Ma spal pentru ca oricum a intrat apa si nu eream in largul meu, cu riscul ca o sa devina doua boabe de mazare, acum rade deja cu fortza.

- Nebunule !!! striga Rares din gura adapostului, vezi sa nu-ti manace pestii rama.

- Matei nu exagera cu apa, pentru ca risti sa nu mai urci la cabana ii spun cu o voce mai drastica.

- Parca ai fi tata, riposta el.

Intru in adapost si il gasesc pe Rares cu un ibiric cu cafea pe foc. Ordonase lucrurile si a pus o paturica pe jos aproape de foc. Acea scorbura devenise placuta si primitoare. Scot din rucsac camasa si o pun pe mine. Scot din punga o paine si punga cu carnati. Il rog pe Rares sa le gaseasca un loc pe jar si sa se uite spre ei. Scot sticla de Metaxa si o pun langa rucsac. In gura “cortului” apare Matei, de fapt o rama cu doua boabe de piper. Ce contrast, o piele alba precum varul, in ciuda frigului de afara, ce afectasera doar nobletea lui Matei. Intra in cort si se aseaza langa foc. Remarc o alunita pe spatele lui.

- Prietene ia ceva pe tine ca o sa racesti spun bland

- Imi este lene, intoarse fata spre mine si imi zambii.

Scot din rucsacul meu un tricou si il pun pe spatele lui, mai scot un prosop si il dau sa se stearga.

- Mircea, am si eu de ce iti uzi lucrurile?

- Pentru ca nu poti sta ud, chiar daca este cald acum aici.

- Ce fac cu carnatii? Veni vocea lui Rares.

- Ii mancam !!! zambesc eu si scot si sticla de conica la vedere.

- Pentru sanatate si poaie, spun in gluma

- Pentru prietenie ! spuse Matei ce isi tragea tricoul meu peste bust.

- Caldura si prietenie ! a venit si vocea lui Rares.



Caldura si doua inghitituri de coniac ma facut sa uit de ploaie, Rares si Matei si ei erau inbujorati. Aflu ca sunt prieteni din copilarie, locuiesc in acelasi bloc. Iubesc muntele de copii si de foarte multe ori pornesc inpreuna pe cararile muntilor. Deja toti transpiram si mancam carnati picanti si bem coniac. Ploua destul de tare inca. Hainele sau uscat deja dar nu simtim nevoia sa le luam pe noi este mult prea cald si asa doar cate un tricou sau camasa pe noi. Matei sta intins si cu capul pe piciorul lui Rares si cu un picor peste picioarele mele. Un pictorial deosebit si destul de frivol. Rares este lipit de mine si ne sprijinim reciproc unul de celalat. Un miros aparte, de poaie, pamant umed, transpiratie cu iz de parfum, fum, e un aer aparte si pot spun unic simtit de mine. Simt mai mult decat un sange alcolizat si mirosul de fum. Il rog pe Matei sa se ridice si sa ne sprijinm de malul de pamant pentru a putea toti sa stam confortabili. Ne ridicam cu totii in picoare si tragem patura mai spre mal. Eu ies afara sa ma usurez. La intoarcere imi dau jos camasa uda deja in putinul timp cat am fost afara. In adapostul deosebit creat atmosfera este deosebita. Rares are ochii inchisi si Matei se uita la mine intr-o maniera aparte. Imi dau jos camasa si o pun la uscat el isi da tricoul jos sa mi-l dea mie. Ii vad bustul in palpairea luminii de la foc si imi da fiori de placere. Un corp placut, ii vad un zambet in ochii atintiti spre mine. Vrea sa-mi spuna ceva caut sa nu le dau creazare. Ma asez langa el. El pune capul pe umarul meu.

- Este minunat Mircea ce ai fact pentru noi si esti un tip deosebit si apetisant sexual.

- Wow ! Matei prea multe pentru un singur om.

- Da mai ! Ai un corp superb si mirosi masculin.

- Alo !!! Te rog ! ii fac semn sa taca.

Matei pune mana peste piciorul meu si il maingaie incet. Nu sunt de plumb si incerc sa-l descurajez. Ma ridic si mai pun lemne pe foc. Pun o buturuga mare si cateva lemne care deja erau uscate. Cand imi intorc privirea spre Matei, ii vad rama deja balaur. Caut sa nu-I dau atentie, dar ochii tind sa se duca in zona interzisa. Rares doarme deja cu capul pe burta lui Matei. Simt ca totul incepe sa se incinga destul de mult. Raman langa foc si stau jos pe pamant. O mana imi vine pe umarul stang si ma strange usor apoi ma trage spre spate. Nu pot sa opun rezistenta, sunt deja obosit si putin ametit, probabil de alcolul ingurgitat si de tensiunea acumulata in ultima jumatate de ora. Ma uit la ceas si este 7:30, afara este deja intuneric. Capul imi pica pe burta lui Rares, acesta deschide ochii putin si se uita spre mine si apoi pune o mana pe pieptul meu. Ard tot, ma salveaza caldura si lumina slaba din aceasta incapere adhoc. In lumina ii vad rama lui Matei excitata destul de mult. Mana lui Rares da semne de jovialitate. Shortul meu devine neincapator, este destul de mic si nu prea poate tine frau dezmatului produs in zona pubina. Rares duce mana catre denivelarea shortului meu. Ma predau, inchid ochii si ma prefac ca dorm. Simt managaieri, simt o mana care navigheaza deja pe pierea mea, simt o a doua mana care ajunge pe mine.

Nu stiu cum sa reactinez, doua maini alearga si se desfata in zona pubina. Simt un sarut pe buric si dupa simt o fata ce se atinge de pielea mea. Imi coboara shortul spre genunchii si simt cu madularul se inalta. O mana il cuprinde si-l alinta. Apoi simt cum o fata il atinge si….



Povestea continua in curand…