Se afișează postările cu eticheta clipe. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta clipe. Afișați toate postările

30 ianuarie 2010

Mă întreb cine sunt...


Oamenii spun ca ce-i normal e bine
De-aia ar fi normal sa nu-mi pese de tine
Dar nu pot, imi iesi in cale, ochii mei te vad.
Sunt atâţia oameni care trec pe lângã mine, dar, uneori prefer sã privesc cerul cu stele în timpul zilei. Uneori mai sunt tras de mânecã. Şi mã bucur sã întâlnesc o faţã cunoscutã. Poate chiar un prieten drag. Alteori, mã îndrept spre un grup cu dorinţa de a-i cunoaşte, deşi şansele de a-i reîntâlni pe stradã sunt zero.

14 decembrie 2009

Vis sau amagire


Uneori in plina zi visam cu ochii deschisi, la placut, frumos, ideal, la un placut mod de a exista, la un frumos fel de a fi si nu in ultim rand ideaticul sens de a realiza cine esti de fapt. Da stiu ca este putin ambiguitate in formularea anterioara, dar ambiguitate este in sinea mea mereu atunci cand cred si cand doresc . Ar fi placut sa pot crede realitatea, dar din pacate nu exista, realitatea de a fi credibila. Un NONSENS – o absurditate, este acel nonsens ca un om care nu ştie meseria războiului să fie ales a comanda un corp de armată. Am uitat sa ma caut intelesuri, sau cum ai spune tu cititorule: sensuri, de fapt nu mai vreau sa caut explictii. De ce ? Pai care este sensul meu de a exista, care este sensul tau de a ma citii, unde este scopul nostru de a fi? Merg pe strada, si caut sa citesc in ochii semenilor pe care ii intalnesc, nu vad nimic… decat ochi pierduti, suflete goale fara o tinta, fara un ideal, indiferent de varsta si sex aceiasi ochi. Rare ori vezi un palc de adolescenti care sparge aceasta tristete, creaza o adire de viatza, dar ma intreb ei chiar traiesc, chiar simt viatza. De ce intreb, pentru ca de una zi am intrat pe mai multe site-ri cu tematica G, si am avut surpriza, neplacuta sa descopar ca varsta celor ce doresc “date; sex; prietenie; relatii” este in coborare.. daca candva pragul erea peste 24-25 de ani am vazut ca a ajuns la 15-17 ani. Devine alarmant si trist. Copii care nu pot sa se indentifice, care sunt lipsiti de iubire au ajuns sa-si caute clipe de asa zisa fericire, exprimata prin minute de placere. M-am uitat pe statistica traficurilor de accesare a siturilor…si ca cautarilor pe net si ramai surprins sa constati ca peste 1 milion de oameni cauta”gay” sub toate coordonatele… filme, imagini, articole, prietenii etc.
Secolul 21, la naiba tehnica se dezvolta de 100 de ori mai repede, dar noi oamenii ne subdezvoltam, ne interiorizam, devenim absenti, lasi si profitori. Am uitam sa mai citim, sa mergem la teatru, film si plimbari prin parc. Am inceput sa ne intereseze ce si cat face cel de langa noi si mai putin ce si cat facem noi pentru noi. Am  conversat cu mai multa lume pe aceste site-ri, daca nu exista un interes din punct de vedere sexual, atunci nu mai poti spera la o continuare a unui dialog, daca nu esti un fat frumos si cu palosul…. Atunci totul este fara finalitat. Am constatat ca fotografia este factorul determinant al continuitatii, daca corespunzi standardelor, pasul doi este atingerea, gustul si iar alte nevoi de perceptii, pasul 3 este actul in sine, … ar putea exista si pasul 4 dar in foarte rare cazuri… si acel pas in interese personale asupra acelei persoane pe care AI AVUT-O, da suna bizar, dupa pasul 3 totul se cam opreste. De ce? Simplu esti interesant atat timp cat nu te cunoaste din punct de vedere sexual, exista o curiozitate nativa si o saisfacere personala, odata punctul ochit slabe sanse sa mai fi interesant evident pe logica pasului 4.
Te intreb cititorule cine suntem noi? Ce vrem de la noi ?