Atunci ma trezesc la realitate. Se petrec fapte ce ma indigna si imi creaza o repulsie, dar imi creaza si o stare de buna dispozitie. Ma ridic in picioare, spun fara sa ma uit nici in stanga si nici in dreapta mea.
26 mai 2010
25 mai 2010
ploua marunt ...
Ploua marunt, un aer cladut adie dinspre valaea Polistoacei. Pornesc pe strada nou asfaltat inspre cabana Susai. In fata mea sunt doi tineri cu care am calatorit in acelasi tren dinspre Bucuresti. I-am remarcat cand am coborat in gara Predeal. Fara sa gandesc ca ar putea deveni parteneri de drum intr-o zona mai putin folosita de turisti. Ma grabesc sa-I ajung din urma pentru a face drumetia mai placuta.
28 aprilie 2010
primavara si atat
M-am trezit astazi cu fatza catre soare, ma uit de jur in prejur si vad totul plin de lumina. Ma uit in gradina si vad toate plantele cum sunt mangaiate de caldura acestui soare timid. Ma intreb, va intreb ce este viata fara clipe de caldura. Sunt exuberant, tind sa incep a alerga prin viata. Nu gasesc cauza acestui fel al meu de astazi. Sa fie soarele, prietenii ce sunt deschisi si sinceri, ce poate fi mai minunat decat sa simti ca nu esti o nulitate.
Imi pare rau ca nu am mai scris nimic pana acum, dar am avut nevoie de o pauza. Pauza ce ma ajutat sa redescopar lucruri placute si neplacute. Am gasit un spatiu in care am vazut ca deceptia si trairea in trecut sau in simboluri care nu-ti sunt adresate iti fac mai mult rau decat bine.Ma uit in menajul pe care il detin si constant ca fiintele pe care le-am considerat aproape au doua tendinte, unele fiinte aleg sa se desprinda de mine si sa ma treaca in indiferenta si altele care constientizeaza ca nu sunt un om care sa-l ignore, si vin mai aproape de mine. Initial ma durea aspectul ca acele fiinte tind sa plece de langa mine, dar am recapitulat si am tras o linie imaginara in care socotelile sunt diferite din ambele tabere. Eu am considerat ca a fi prieten inseamna a fi tu cu bune si cu mai putin bune dar constant si avand respectul deplin fata de cel de langa tine. Vad ca in prizma "prietenului" tinta propusa de el este o parte de egoism avansat prin care isi urmareste numai binele lui fara a tine cont de cel care ia fost aproape. Am sperat ca este doar un aspect de interpretare si de timp, nu a fost real si posibil ceea ce am crezut initial. Esti "prieten" atat cat considera ca poate obtine de la tine ce-l intereseaza, doar scopul intrisec al personalitatii sale.
27 martie 2010
Nu stiu...
... de ce uneori dispar fara sa stiu daca am existat cu adevarat. De multe ori ma simt in plus fata de tot. As vrea sa ma pot uita in gandurile lui C si a lui R, sa alerg prin ochii lui B sau cate litere pot sa enumar. Nu, nu fac nimic dacat sa alerg in amagiri si de cele mai multe ori sunt super avertizat si nu inteleg de ce tot mai sper, sau ce sper? Tu sti cititorul meu? Ah la naimba sunt constient ca nici cititori nu am nu am simtit un gand,sau o injuratura (oricum nu este frumos sa injuri). Nu a mai semnat nimeni nimic...deci nu exist. O sa incerc sa mai scriu.. aici cred ca acest caietel...este singurul care imi intelege cuvintele, jocurile si greselile.
11 martie 2010
ninge atat de mult
... de ce alerg prin sentimente si prin fulgii de zapada? De ce simt ca uneori raceala ma apasa in suflet, sa fie de la zapada? De multe ori nu stiu cine sunt, nu ca ar fi inposibil de aflat si pentru ca nu ma regasesc in acest trup. Iubesc de multe ori fara garantia ca-mi imi este bine sau pot spune ca sunt fericit. Nu stiu de ce nu mai pot avea putere sa stiu cine sunt. Nu ma regasesc in ochii oamenilor pe care ii iubesc. Nu sunt multi, dar sunt. As fi vrut sa ii expun prin prin ceea ce se oglindesc in ochii mei. Dar prefer sa-i pastrez in inima mea, nu sunt egoist, dar prefer sa nu se regaseasca prin aceste cuvinte si sa nu le pot spune cat de mult ii iubesc si tin la ei.
... ninge atat de mult, se potrivea mai bine:
... ninge atat de mult, se potrivea mai bine:
